Cu toate ca stim ca timpul e etern si continuu, ne impartim viata dupa diverse criterii: secunde, minute, saptamani, ani... M-am intrebat deseori ce importanta are pentru suflet daca o zi se numeste “marti” sau “joi”, daca in Ceruri exista duminici, si daca cifra cu care ne numerotam anii, se contorizeaza si “dincolo”. Daca aceasta imparatire are si alta importanta decat cea pe care i-o acordam noi.
Dumnezeu e dincolo de timp, in prezentul continuu. Noi insa traim intr-o lume cu ritmuri si miscare, intr-un spatiu creator de timp, ce pare a se deplasa intr-o anume directie clar definita.
Doar pare.
Pentru chinezi si evrei, anul nou nu vine in acelasi timp ca si pentru noi... Si totusi au si ei aceasta departajare. Are ea vreun sens?
Da are. ANUL NOU ARE SENS!
Are sens pentru noi. Sensul INNOIRII atat de necesar vietilor noastre. Pentru ca din cand in cand, orice fraza are nevoie de punct. Orice activitate de odihna, orice zi, are nevoie de noapte. Omul are nevoie sa spuna STOP iuresului in care isi poarta pasii si sa priveasca in urma. Mai concret avem nevoie de o privire IN SUFLET.
De anul nou de obicei ne facem bilantul, si nu la contabilitatea castigurilor financiare ma refer eu acum, ci la o altfel de contabilitate, mult mai importanta: bilantul implinirilor si bucuriilor noastre.
Sarbatorile ne indeamna sa privim in urma. Dar privind, spre ce directie ar trebui sa privim oare? Fiecare are personalitatea sa, dorintele sale, drumul sau... dar dincolo de aceste detalii, nu lipsite de importanta, cred ca ar trebui cu toti sa vedem daca:
- ne-am iubit suficient de mult pe noi insine in fostul an si astfel am stiut sa ne bucuram sufletul facandu-i mici si mari daruri.
- am mers pe drumul pe care noi insine l-am trasat la sfarsitul celuilalt an. Si daca da, acest drum a fost bun? Ne place unde am ajuns?
- am daruit iubire si bucurie celor din jur, si mai ales cator persoane? Dar lacrimi?
- din neimplinirile noastre ce avem de invatat. Dar de la “dusmani”?
- cate bucurii ne-am refuzat si de ce. Le mai putem recupera oare?
- cate lucruri am lasat neterminate.
- ce e necesar sa schimbam si ce trebuie sa acceptam ca atare.
- cat timp am irosit din cauza fricilor noastre sau nehotararilor nostre, care ambele sunt vampiri energetici.
- si de cate ori am spus NU iubirii, sub toate aspectele ei.
- exista vreo persoana careia trebuie sa-i multumim. Uneori sa-i multumim doar ca exista... Faceti-o din toata inima. Oricine daruieste, are la randul sau nevoie de daruri.
Fiecare are lista sa. Fiecare isi face curat prin dulapuri aruncand ce nu trebuie, ne facem curat prin sertare si rafturi aranjand zeci de lucrusoare...
Daca v-ati uitat putin si in sertarele inimii voastre, ati vazut precis si lucruri utile dar si dezordine, iar acest ultim fapt, cred eu inevitabil, nu trebuie in nici un caz sa va intristeze inima si mai tare. Totusi... Lasati sa cada o lacrima care sa spele tristetea vechiului an, stergeti cu o batisata alba praful de pe amitirile uitate, si tratati-va sufletul cu iubire. NICI NU STITI CATA NEVOIE ARE!
Ne putem face o lista de pasi pestru viata ce ne asteapta in noul an. Da! Nu e nimic rau in asta! Insa... cu toate aceste LISTE vechi si noi de regrete si sperante, de foste si viitoare... dorinte, deseori entuziasmul inceputul de an se pierde printre zile si nopti, nu mai departe de saptamanile urmatoare. Totul reintra in “normal” si promisiunile de a “nu mai” sau de “obligatoriu voi face” se ascund printre umbrele sufletului, impinse chiar de noi in adancuri, de cele mai multe ori invountar.
Cred ca ar trebui sa intelegem un lucru banal, bucuria sarbatorilor si inoirea anului au sensul lor, dar timpul vietii noastre este acelasi, e infinit si chiar si dincolo de aceasta lume, in dimensiunea cealalta, TOT NOI SUNTEM. Nu avem unde sa fugim de noi. Din aceasta cauza, fiecare clipa conteaza, fiecare vis se cere implinit, fiecare proiect trebuie sa prinda viata. Sufletul nostru este etern si fiecare om isi va continua drumul in eternitatea de dincolo de aceasta lume, la infinit. Vom lua cu noi TOT, toate emotiile, sentimentele, senzatiile si gandurile noastre.
Ce-ar fi DACA in acest an, ne-am propune doar un unic lucru in loc de o plictisitoare lista: sa nu ne mai tradam visele, oricat de nebune ar fi.
Ce-ar fi DACA am incepe sa credem ca MERITAM. Ca meritam tot ceea ce ne dorim. Pentru ca E ADEVARAT, chiar meritam!
Ce-ar fi DACA am face din Dumnezeu cel mai bun prieten al nostru... Pentru ca de fapt EL e SINGURUL care ne ajuta si ne intelege, chiar daca o face prin oameni.
Si DACA... daca ne-am propune ca fiecare clipa din viata noastra sa fie o clipa de eternitate, in care unicul lucru ce il avem de facut este invatam SA IUBIM. Sa iubim iubirea sub toate aspectele ei. Si sunt multe!
Se spune, clarvazatorii spun, ca in perioada sarbatorilor avem contact cu viitorul, se dechid anumite “porti” si frecvente ce ne ajuta sa ne rearanjam sufletul, sa ne creem viata pe care o vrem. E ca si cum devenim scenaristi.
Visele ce le avem in aceasta perioada sunt premonitorii, mie personal mi se realizeaza negresit chiar si dupa un timp mai indelungat. Sa fim atenti la ele si daca ceva nu ne place sa incercam sa schimbam... Prin rugaciune, credinta si vizualizare.
Si inca ceva, ce nu cred ca e doar superstitie, se spune ca luminitele colorate ale bradului sunt punti intre lumi, iar dorintele spuse in taina langa brad sunt ascultate de ingeri si sunt “aduse de ei la pachet” in zilele noului an.
V-ati gandit ce le spuneti?
Cu mult drag,
LA MULTI ANI FERICITI!
Carla von Vlad
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu