continuare ..... Copilul meu, nu discuta cu privire la formele rugăciunii. Lasă-i pe alţii să-i deosebească gradele şi tehnicile. În ce te priveşte, fii recunoscător celor care au ştiut să ne comunice bogăţia, flacăra vie a rugăciunii lor, dar fii prevăzător cu teoriile care împiedică, care încurcă elanul simplu al iubirii. Copilul meu, totul e atât de simplu! Orice rugăciune nu este altceva decât acest elan de iubire care poate exprima infinitul într-o fracţiune de secundă. Miezul oricărei rugăciuni este un act de iubire. Câteva cuvinte, foarte puţine cuvinte, un singur cuvânt sunt de ajuns ca să dirijeze spre mine elanul de iubire. Atunci când, din tot sufletul tău, ai spus: „Te iubesc”, sau „Dăruieşte-mi Iubirea ta”, sau pur şi simplu: „Iubesc”, când te-ai unit astfel cu universala Iubire, tu ai spus totul. Vei putea, potrivit locurilor, potrivit împrejurărilor, şi pentru a nu-i întrista pe ceilalţi, să foloseşti parafraze şi adaptări respectabile ale elanului de iubire: esenţialul rămâne în acest elan. Iubire nesfârşită, pune pe buzele mele cuvântul de iubire adresat Iubirii. sursa : Cerul din noi |
miercuri, 23 februarie 2011
Iubire, învaţă-ne să ne rugăm
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu